Fabio Geda – “In mare sunt crocodili” si “Singur pe strada”

In mare sunt crocodili

Cand ceva e atat de greu incat devine imposibil, nu ramane decat sa nu mai incerci si sa te gandesti la alternative. 

 

In mare sunt crocodili este povestea dramatica a lui Enaiatollah Akbari spusa de el insusi. Calatoria lui Enaiat din Afganistan, prin Pakistan, Iran, Turcia, Grecia si Italia.

Tatal sau a murit si familia trebuie sa plateasca despagubirile. Barbatul era sofer pe camion si avea o incarcatura foarte importanta si scumpa pe care o ducea intr-un loc, atunci cand a fost atacat de niste banditi si omorat. Iar marfa a fost furata. Astfel ca familia trebuie sa plateasca despagubirile. Si daca nu au bani, copiii vor munci pentru a plati despagubirea. Enaiat are in jur de 10 ani (nu-si cunoaste exact varsta) si are un frate mai mic si o sora mai mare.

Intr-o zi, mama il ia intr-o calatorie. Mama lui a hotarat sa-l stie in pericol departe de ea, dar in drum spre un viitor diferit; decat sa-l stie in pericol aproape de ea, dar in mocirla fricii vesnice. Il lasa singur in Pakistan si ea se intoarce acasa, in satul Nava, provincia Ghazni, Afganistan; provincia unde nu stii nici macar, atunci cand iesi din casa, daca te vei intoarce tu primul, sau vestea mortii tale.

Inainte de a pleca mama il pune sa promita ca va deveni un om bun.

Trei lucruri nu trebuie sa faci niciodata in viata, indiferent de motiv. Primul: sa nu iei droguri. …….. Al doilea: sa nu te atingi de arme. …….. Al treilea: sa nu furi. Ceea ce e al tau, iti apartine; ceea ce nu e, nu. Banii de care ai nevoie ii vei catiga muncind, chiar daca munca va fi obositoare. Si nu vei insela niciodata pe nimeni, nu-i asa?

Singur in Pakistan incepe aventura lui Enaiat. Dupa un an si cateva luni a plecat din Pakistan.

Iran, Esfahan. Repatriere. Din nou Iran, Qom. Din nou repatriere.

Turcia. Un drum ingrozitor de greu. Erau 77 de refugiati in drum catre Turcia. In varful muntelui, in locul de schimb dintre iranieni si turci, au ajuns doar 65.

In Turcia nu si-a gasit locul si a plecat mai departe.

Grecia.

Apoi Italia. Acum are 15 ani si a obosit sa fie mereu pe drum. Vrea sa ramana in Italia. Aici are un prieten afgan, care ii gaseste o familie care sa-l gazduiasca. Enaiat merge la scoala, pentru ca vrea sa invete si vrea sa munceasca.

In mare sunt crocodili este o poveste tulburatoare, o poveste a unui copil clandestin pe drumurile vietii, un copil care nu uita nicio clipa de satul sau natal, de mama si fratii sai; un copil care are vointa si puterea de a reusi in viata.

Faptele sunt importante. Povestea e importanta. Ceea ce iti schimba viata sunt lucrurile care ti se intampla, nu unde sau cu cine. 

Cartea este scrisa de Fabio Geda, un italian care se ocupa de copiii defavorizati. L-a intalnit pe Enaiat intr-o zi, si i-a ascultat povestea. “Si-a spus povestea la putin timp dupa ce a implinit 21 de ani (poate). Data zilei lui de nastere a fost stabilita de chestura: 1 septembrie. ”

nota:

In Iran se vorbeste limba farsi. Dari, un dialect oriental al limbii farsi, se vorbeste in Afganistan.

Cele doua limbi – farsi si dari – care se citesc cu accent pe ultima silaba, se aseamana, dar accentul este foarte diferit.

 

Singur pe strada

Viata e surprinzatoare, un mic vis poate deveni o mare realizare. Asadar, sa credem in visurile noastre!

Toate povestile te invata ceva. Si povestea micutului Emil ne invata ceva. Povestea lui este redactata de Fabio Geda, educator in serviciul de asistenta sociala, Italia.

Emil Constantin Sabau. Un baietel de 13 ani, orfan de mama. Tatal sau este inchis pentru ca a fost prins cu un pasaport fals incercand sa treaca granita.

Emil ajunge in Italia si incepe sa-si caute bunicul. Traverseaza Germania, alaturi de Asis, Cora, Lufthansa si alti prieteni de drum, ciudati; si ajunge in Spania, in Madrid, unde afla ca bunicul sau este artistul unei trupe ce tine spectacole in piete publice. Reuseste cu greu sa-i dea de urma, si cand se regasesc se pregatesc la plece la drum impreuna spre Romania, sa-l salveze pe tatal lui Emil.

O poveste de viata …. o poveste despre curaj si visuri.

 

Cand citesti astfel de povesti te gandesti de doua ori la viata ta si realizezi ca oricat de grea si urata ti se pare (in anumite momente), sunt lucruri si mai dureroase pe lumea asta.

 

Comments

  1. Pingback: Berlin. Focurile din Tegel - Fa-te auzit!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *