Sportaholic

Dependenta de sport chiar exista, desi pare greu de crezut, avand chiar si o denumire a sa bigorexie. Aceasta problema se gasea initial doar in cazul culturistilor, acei sportivi care practica exercitii intensive pentru dezvoltarea musculaturii, insa, in timp, alergand dupa un  aspect fizic «ideal», atat barbatii cat si femeile in aceeasi masura au cazut victimele efortului dus pana la epuizarea fizica.

Printre dependentii de acest fel se numara si femei anorexice, foste alcoolice sau dependente de droguri, care au inlocuit dependente cu una «mai sanatoasa»., cauza «medicala» a dependentei de fitness parand a fi hormonul fericirii (endorfina), care este produs in timpul activitatilor fizice intense. Expertii au ajuns la concluzia ca persoanele care practica regulat exercitii fizice au reactii asemenatoare cu cele ale dependentilor de stupefiante, astfel incat sportul poate el insusi sa creeze o dependenta asemanatoare cu cea induse de heroina, iar privarea de efort fizic in cazul sportivilor se manifesta la fel ca privarea de drog. Sportul antreneaza eliberarea de endorfine, hormoni care dau buna-dispozitie fizica si psihica. In cazul anumitor sportivi, eliberarea de endorfine este similara cu reactia biochimica determinata la nivel cerebral de substante precum tutunul, drogurile, alcoolul.

Desi miscarea este necesara si recomandata pentru o buna functionare a organismului, exercitiile fizice practicate intr-un mod obsesiv, pentru reducerea greutatii corporale, pot duce la anorexie atletica, o maladie care poate fi fatala. Sportul trebuie practicat cu moderatie, fie prin miscare zilnica acasa, alergat in zonele special amenajate in acest sens sau chiar la sala de sport cu aparate fitness profesionale, insa cu o anumita limita.
Intr-o lume in care aspectul fizic conteaza foarte mult, persoanele dependente de practicarea unui sport pot avea un asemenea comportament pentru a-si spori increderea in sine. Devin mai constiente de capacitatile lor fizice, de rezistenta la efort, de infatisarea lor si cauta in permanenta sa-si imbunatateasca infatisarea.
Diferenta dintre o persoana care face sport de placere si una care a facut o obsesie pentru asta apare la nivelul comportamentului de zi cu zi. O persoana care isi concentreaza atentia numai asupra sportului este posibil sa fie bigorexica. Daca isi dedica tot timpul liber sportului atunci acesta incet, incet poate pune stapanire pe viata persoanei afectate.
Sportul poate fi intradevar folosit ca si terapie. Starile depresive sau alte dependente precum tutunul, alcoolul, drogurile pot fi mascate si inlocuite cu practicarea intensiva a unui sport, un lucru care nu este tocmai rau. In cazul depresiei, activitatea fizica actioneaza ca un anestezic emotional. In ceea ce priveste viciile, este preferabil ca o persoana sa faca sport decat sa fumeze sau sa se drogheze.
Nu exista persoana care sa nege beneficiile sportului, atat timp cat exercitiile nu devin obsesie. Astfel, activitatea fizica regulata ajuta la mentinerea greutatii corporale, protejeaza organismul de hipertensiune si diabet, insa facuta cu o anumita limita. Un aparat multifunctional acasa poate fi perfect pentru a face miscare zi de zi, fara sa va suprasolicitati. Ca in orice alt lucru sau activitate pe care iubim sa o facem, trebuie sa existe un echilibru, care sa ne ne puna in postura de a trece in extrema cealalta, aceea de a ne imbolnavi singuri.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *