Centenarul Filmului Romanesc ajunge la Castelul Sturdza de la Miclauseni

Caravana celor 100 de filme ajunge la Castelul Sturdza, pe 7 și 8 septembrie, cu filmele: Ștefan Luchian (regia Nicolae Mărgineanu) și Viața nu iartă (regia Iulian Mihu și Manole Marcus).

Vizionarea filmelor se va face după programul Caravanei, care include Expoziția și documentarul AGERPRES, dedicate Centenarului Marii Uniri.

Program Centenarul Filmului Românesc: 7-8 septembrie 2018, comuna Butea, Castelul Sturdza de la Miclăușeni

Vineri, 7 septembrie 2018

17.00 – Vernisajul expoziției de fotografie AGERPRES – România: Evoluție

20.30 – Proiecția filmului – Viața nu iartă (regia: Iulian Mihu, Manole Marcus). Prezintă: Irina-Margareta Nistor

Sâmbătă, 8 septembrie 2018

17.00 – Proiecția filmului documentar AGERPRES – Marea Unire, România la 100 de ani

20.30 – Proiecția filmului – Ștefan Luchian (regia: Nicolae Mărgineanu). Prezintă: Irina-Margareta Nistor

Invitatul special la cele două proiecții este Irina-Margareta Nistor, consultantul și ambasadorul proiectului.

 

INTRAREA LA EVENIMENTELE CENTENARULUI FILMULUI ROMÂNESC ESTE LIBERĂ.

 

*

Ștefan Luchian (1981)

Filmul Ștefan Luchian este o minunată parabolă care descoperă condiția artistului, care se definește prin suferință. Pictorul Ştefan Luchian este cunoscut după nume de multă lume, dar foarte puţini au aflat de povara durerii pe care a dus-o, de lipsurile materiale, de invidia răzbunătoare a colegilor de breaslă, de iubita care l-a trădat şi s-a căsătorit cu altul și, în sfârșit, de boala cruntă care l-a silit să stea o lungă perioadă imobilizat la pat şi să picteze cu penelul legat de antebraț din cauza paraliziei.

Pelicula prezintă viaţa pictorului fără a insista pe detalii biografice, întrucât insistă asupra condițiilor vitrege în care un Creator a știut să-și înveșnicească opera artistică.

 

Viața nu iartă (1957)

Viața nu iartă este filmul de debut al regizorilor Iulian Mihu şi Manole Marcus. Pelicula cinematografică este o ecranizare a povestirilor Moartea tânărului cu termen redus, Întoarcerea tatei din război şi Pe câmpia de sânge a Mărăşeştilor, de Alexandru Sahia. Inspirat din opere literare și din realități imediate, filmul prezintă războiul în toată mizeria lui fizică şi morală, spunând adevăruri dureroase.

Este un film cețos, care abundă de prim-planuri, gros-planuri și filmări speciale, care constituie un punct de cotitură în istoria cinematografiei românești.

 

DOCUMENTARUL AGERPRES „ROMÂNIA LA 100 DE ANI” VA FI PROIECTAT ÎN DESCHIDERE

Co-organizator al evenimentului – AGERPRES – va prezenta în deschiderea evenimentelor, Documentarul dedicat Centenarului României: „România la 100 de ani”. Redacţia Video din cadrul Agenţiei Naţionale de presă AGERPRES prezintă în documentarul realizat cu ocazia Centenarului Marii Uniri de la 1918 cum a fost realizat acest deziderat al românilor. Povestea pleacă de la contextul istoric internaţional, ajungând la trăirile oamenilor de rând, care şi-au dorit un singur lucru: o ţară în care există acelaşi grai, acelaşi port, aceeaşi simţire, fără graniţe.

Filmările au fost realizate pe teritoriul României, dar şi în Bucovina de Nord şi în Basarabia. Filonul istoric, cu date precise, este păstrat în documentar prin intervenţiile mai multor istorici, care preiau rolul naratorilor, iar latura dramatică, emoţională este pusă în scenă prin intermediul oamenilor care, prin mărturiile lor, evocă momentele trăite de străbunii lor sau chiar de ei. Documentarul „Marea Unire – România, la 100 de ani” este realizat de Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu şi Sergiu Olteanu. Imaginea este semnată de Alfred Schupler, Sergiu Olteanu şi Andrei Cârlan. Reporteri au fost Marilena Stănescu, Mihuţ Năstăsache şi Camelia Moise. Grafica, sunetul şi montajul sunt semnate de Andrei Cârlan, asistent tehnic fiind Alex Vintilescu.

 

Intrarea la proiecții este gratuită, în limita locurilor disponibile.

 

*

Castelul Sturdza de la Miclăușeni este un important monument istoric de artă gotică, dar și un simbol al forței și al rezistenței. Construit între anii 1880-1904 de către George A. Sturdza şi soţia sa Maria, născută Ghica, castelul are o poveste tumultuoasă, întrucât a rezistat războiului și a fost la un pas de distrugere în urma mai multor incendii. În timpul Primului Război Mondial, castelul a adăpostit un spital militar, iar Maria Ghica și Ecaterina Cantacuzino au ajutat răniții ca infirmiere. Între anii 1960-1968, Castelul de la Miclăușeni a devenit sediul Centrului de Plasament pentru copii cu handicap psihic sever, aici funcționând și școală specială. În pofida năpastelor, edificiul a fost renovat, iar o parte a complexului devenit muzeal a fost adaptat unui sistem hotelier.

Din 2001, de când castelul a fost retrocedat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, s-au făcut ample lucrări de renovare care au avut ca scop conservarea timpului istoric de care aparține monumentul arhitectural, care pare rupt dintr-un film dedicat României Mari. Drept urmare, în anul 2003, regizorul Sergiu Nicolaescu a turnat aici câteva scene din filmul Orient Express.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*